Powered by Indico
v3.2.9
“Este o mare onoare să fiu președintele FEAM în acest moment dificil, în care medicina și știința s-au dovedit a fi vitale pentru sănătatea și bunăstarea societății noastre. FEAM este singura rețea europeană de academii axată pe medicina umană, veterinară și farmaceutică, reprezentând peste 4000 dintre cei mai valoroși cercetători în știința biomedicală din Europa. FEAM este în măsură să exprime angajamentul reînnoit față de agenda One Health la nivel european și global privind pandemia COVID-19 dar și pentru a examina legislația Uniunii Europene în cercetarea biomedicală și furnizarea de asistență medicală în statele membre ale UE și țările asociate, cu scopul de a găsi o mai bună armonizare a acestora și un standard minim de investigații clinice și moleculare avansate în întreaga Europă.” (Prof. Ștefan Constantinescu)
(FEAM cuprinde 23 de academii din 19 state: Serbia, Israel, Franța, Spania, Belgia, Marea Britanie, Elveția, România, Portugalia, Olanda, Lituania, Irlanda, Italia, Ungaria, Grecia, Germania, Cehia, Croația și Austria.)
Prof. Ștefan Constantinescu a studiat medicina la UMF Carol Davila București, luându-și tot acolo doctoratul în virusologie. Are studii doctorale și postdoctorale (Bursă Anna Fuller) în Oncologie Moleculară, la Institutul Whitehead pentru Cercetare Biomedicală de la MIT, Cambridge, MA. După ce a lucrat pentru scurt timp în oncologie pediatrică și SIDA pediatrică, s-a dedicat cercetării fundamentale, primind Premiul Guvernului Belgian pentru științe medicale fundamentale. El este cunoscut la nivel internațional pentru contribuțiile sale inovatoare la înțelegerea mutațiilor și mecanismelor care conduc la tulburările mieloproliferative. Importanța deosebită a domeniului de cercetare abordat de Prof. Constantinescu și colaboratorii săi este legată de faptul că formarea sângelui nostru necesită existența unor mici proteine, citokinele, care transportă informațiile de la celulă la celulă și induc supraviețuirea și creșterea lor. Ele acționează prin legarea pe suprafața celulelor țintă de „receptori”, care funcționează ca niște antene, transmițând semnale către interiorul celulei și în cele din urmă către nucleu, unde se face alegerea genelor exprimate. Studiile sale urmăresc modul în care acești receptori specifici se adună pe membrană și se cuplează în interiorul celulei cu alte proteine, cum ar fi kinazele Janus (JAK), care transmit semnalul. Așa a fost descoperit că mutațiile acestor proteine, JAK-uri sau receptorii înșiși, pot confunda celulele, făcându-le să crească la infinit, ceea ce duce la cancer de sânge. De aici, necesitatea elucidării bazei moleculare a cancerelor de sânge, în special a neoplasmelor mieloproliferative cronice (MPN) cum ar fi Policitemia Vera, Trombocitemia Esențială și Mielofibroza, precum și leucemia mieloidă acută secundară, care derivă din progresia lor.
Prof. Ștefan Constantinescu conduce un grup la Laboratorul Ludwig Cancer Research Brussels (înființat în 2021), care se va concentra pe un studiu sistematic al semnalizării și reglării epigenetice în timpul oncogenezei în cancerele mieloide cronice și progresia acestora la o stare severă, leucemia mieloidă acută secundară, o stare foarte gravă. Acest grup studiază legătura dintre semnalizare, regulatori epigenetici, dinamica cromatinei și diferențiere în cancerele de sânge mieloid. Prof. Constantinescu a identificat și caracterizat și alte mutații comune ale receptorului de trombopoietină care provoacă aceste tulburări ale sângelui, identificând un mecanism oncogen nou. Descoperirile sale au contribuit la transformarea domeniului și continuă să deschidă noi căi pentru dezvoltarea de terapii țintite.
MINIDICȚIONAR - DACĂ NU ȘTIAȚI ÎNCĂ
CITOKINE Molecule de natură proteică. Ele transmit informația între celule diferite. Au rolul important de a transmite informații între celulele sistemului imunitar - leucocitele. Citokinele intervin și în mecanismele inflamației și în apărarea contra agenților infecțioși, în apărarea antitumorală, în șocul septic.
EPIGENETIC Celulele sunt unități fundamentale ale fiecărei ființe umane. Toate instrucțiunile necesare pentru a direcționa activitățile acestora sunt cuprinse în acidul dezoxiribonucleic - ADN. ADN-ul uman este format din aproximativ 3 miliarde de baze azotate. Există patru tipuri fundamentale de baze care cuprind ADN: ACGT - adenină, citozină, guanină și timină. Succesiunea sau ordinea acestor baze determină instrucțiunile de viață ale unei persoane. În cele 3 miliarde de baze, există aproximativ 20.000 de gene. Genele sunt secvențe specifice de baze care oferă instrucțiuni pentru producerea proteinelor - molecule complexe care declanșează diferite acțiuni biologice pentru a realiza funcțiile vitale. Epigenetica, în esență, afectează modul în care genele sunt citite de către celule și, ulterior, modul în care acestea produc proteine. Termenul a fost introdus in 1942 de embriologul Conrad Waddington ca fiind complexul proceselor de dezvoltare dintre genotip și fenotip (dintre secvența, unică, de ADN și expresia acesteia detectabilă clinic.), raportându-l la conceptul de „epigeneza” din secolul al XVII-lea (procesul prin care plantele, animalele și ciupercile se dezvoltă dintr-o sămânță, spor sau ou, diferențiindu-se într-o secvență de pași și formând diversele organe).
KINAZE Proteine cu activitate enzimatică. Au sarcina de a cataliza transferul grupărilor fosfat (PO4-3) către diferite tipuri de molecule. Sunt enzime extrem de comune în natură, participă la metabolism, la semnalizare și la comunicarea celulară.
Datorită numărului mare de procese în care îndeplinesc funcții multiple, kinazele sunt unul dintre cele mai studiate tipuri de proteine, nu numai la nivel biochimic, ci și la nivel structural, genetic și celular.
LEUCEMIE Un cancer al celulelor sângelui sau ale măduvei osoase caracterizat printr-o creștere anormală a celulelor imature albe din sânge
LEUCEMIA MIELOIDĂ Un tip de cancer de sange. Afecteaza un tip de celule sangvine numite celule mieloide, care includ globule rosii, trombocite si anumite tipuri de globule albe. Deoarece celulele sangvine sunt produse in maduva osoasa, cancerul va fi prezent in maduva osoasa si in sange.
MIELOFIBROZA Un tip rar de cancer ce afectează măduva osoasă
NEOPLASME MIELOPROLIFERATIVE Un subgrup al cancerelor de măduvă osoasă, caracterizate prin producerea în exces a unuia sau a mai multor tipuri de celule sangvine mieloide la nivelul măduvei osoase
POLICITEMIA VERA Un tip rar de cancer de sânge in care corpul produce prea multe celule rosii. Aceste celule transporta oxigenul in tot corpul. Cand avem prea multe celule roșii, sângele se îngroașă și curge mai încet. Aglomerările de celule roșii pot duce la formarea de cheaguri în interiorul vaselor de sânge.
TROMBOCITEMIA ESENȚIALĂ O tulburare a măduvei osoase caracterizată printr-o producţie în exces a plachetelor sangvine (trombocite). Această supraproducţie de plachete poate duce la un risc crescut de formare a cheagurilor de sânge (trombus) şi sângerare (hemoragie)
TROMBOPOIETINĂ Hormon glicoproteic produs de ficat și într-o măsură mai mică de rinichi, capabil să inducă producerea și maturarea trombocitelor acționând asupra receptorilor megacariocitari-celulele măduvei osoase care generează un număr mare de trombocite