Dr. Petru Enciu, Structura geologica a Campiei Romane cu privire speciala asupra alcatuirii geologice a formatiunilor cuaternare din Campia Bucurestiului

Thursday 17 Oct 2013, 11:00 → 12:00 Europe/Bucharest

1.Actualul stadiu in cunoaşterea reliefului si geologiei marilor câmpii In managementul resurselor naturale din Campia Banato-Crisana situata în vestul ţării si deopotriva, al Câmpiei Române (ce ocupă sudul acesteia), regiuni constituite din roci sedimentare depuse in Cuaternar, exista o problema metodologica nerezolvata, cea a determinarii vârstei stratelor de roci sedimentare depuse in ultimul un milion de ani. Deoarece rocile sedimentare tinere existente la suprafaţa celor doua mari unitati fizico-geografice s-au acumulat din apele curgatoare (la inundatii) sau din transportul de material argilo-prafos de catre vânt, acestea sunt extrem de sărace in fosile, utilizabile la estimarea vârstei geologice. In România in trecut s-au folosit metode de datare cu valoare informativa, lipsite de acuratete; metode bazate pe succesiunea faunelor de mamifere vechi (Mammuthus si Elephas), disparute in Holocen. In prezent, in geologia terenurilor sedimentare tinere din Romania nu exista o metoda fizico-izotopica de a determina vârsta rocilor sedimentare. Drept urmare, corelarea din aproape in aproape a stratelor depuse in Cuaternar si desifrarea pe această bază, a modului de dispunere a formatiunilor geologice pe suprafete tot mai cuprinzatoare, se situeaza la un nivel nesatisfacator. 2. Actualul stadiu de cunoastere a evolutiei Dunarii Potrivit cunoştinţelor actuale, Dunarea a traversat Defileul de la Porţile de Fier in urmă cu circa doua milioane de ani si a curs iniţial pe linia mediana a Câmpiei, aproximativ pe linia ce uneste Plenita, Craiova, Rosiori, Bucuresti, Slobozia si Gura Ialomitei. Cunoaşterea etapelor geologice de umplere cu sedimente a spaţiului jos, delimitat de Podişul Getic in N si Podişul Prebalcanic in S, umplere prin avansarea cursului Dunării si a afluentilor de dreapta si stanga, presupune promovarea unei metode de datare cu acuratete. Ori, cunoasterea vârstei aluviunilor depuse ăn mai multe etape de Dunare pe traseul celor cca 500 km existenti intre Defileul Portilor de Fier (Orsova) si actuala Delta continentala, întâmpină mari dificultaţi de rezolvare datorita lipsei in Romania a unei metode fiabile de datare. Având in vedere necesităţile de gestionare corectă a mediului geografic, inclusiv a resurselor de apa subterană, Institutul de Geografie al Academiei Romane a înscris ca proiect de cercetare prioritar: Geografia Vaii Dunarii Romanesti. Pentru partea de vest a Vaii Dunarii Româneşti, suprapusă integral Câmpiei Olteniei, in domeniul cunoasterii alcătuirii substratului (intervalul 0-50 m adâncime), în anii 2011 si 2012 au fost prelucrate informaţile rezultate din 1100 de foraje sapate în trecut pentru cărbune, apa sau pentru sistemele de irigaţii, rezultând harti specifice (structurale, cu izopahite, cu izodebite etc). In anul 2013, au fost prelevate probe reprezentative din 23 cariere de aluviuni existente în Câmpia Olteniei. 3. Colaborarea intre Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara si Institutul de Geografie. Prin implementarea unei metode de datare a rocilor tinere omniprezente pe suprafata Câmpiei Române se vor corela din aproape in aproape stratelor sedimentare existente in intervalul 0-200 m adancime, se va imbunatati cunoasterea structurii de ansamblu a formatiunilor si se va modela curgerea apelor subterane prin cea mai importanta hidrostructura, cea cantonata in Formatiunea aluviunilor depuse de Dunare. 4. Modul de valorificare al colaborarii A.Efortul de cunoastere a hidrostructurii omniprezente in jumătatea de sud a Cîmpiei Române este indispensabil in gestionarea corectă a resurselor de apa subterana potabila, resursă importantă pentru toţi locuitorii din Câmpia Română, inclusiv pentru locuitorii municipiului Bucuresti. B. Urmare a efortului comun de cercetare, prin cunoasterea superioară a evolutiei geologice a Vaii Dunarii de Jos, se va cooperara cu Serbia si Bulgaria in evaluarea cuantumului resurselor de apa subterană existenta pe ambele parti ale Dunarii, în Bazinul hidrogeologic Dacic, inclusiv în estimarea transferului de poluanti dintr-o parte in cealalta ori în managementul unitar al terenurilor joase pe timp de inundatii ori de secetă.